O listă de meditatori care își explică alegerile.

Provocarea

Părinții caută meditatori prin grupuri de Facebook și din recomandări, fără o cale simplă de a compara pregătirea, prețul sau potrivirea cu copilul lor. Durează mult și e greu să ai încredere într-un necunoscut dintr-un grup de chat.

Înainte să proiectez vreun ecran am analizat trei produse pe care părinții le folosesc deja. Superprof acoperă aproape orice materie, dar nu are deloc potrivire, așa că părinții citesc descrierile meditatorilor una câte una ca să-și dea seama dacă se potrivesc. Preply are un chestionar amănunțit, dar nu arată niciodată cât mai ai din el, așa că pare fără sfârșit. Tutorful potrivește după preferințe, dar îi obligă pe părinți să rezerve o oră înainte să-i fi scris măcar meditatorului. Restul l-au completat sondaje scurte cu părinți despre propriile căutări, iar scopul a devenit: un părinte descrie de ce are nevoie copilul în mai puțin de un minut, primește o listă ordonată și transparentă și ține conversația în aceeași aplicație, ca să nu se piardă nimic pe drum.

Rolul meu

A fost primul meu proiect de design de produs, realizat în timpul cursului Google UX Design Professional Certificate. M-am ocupat de cercetare, personajul fictiv și fluxuri, brand, ecranele finale și biblioteca de componente în Figma și de prototipul HTML interactiv pentru testare, apoi am extins același produs într-un site responsive.

Decizii cheie

• Preferințele țin de fiecare căutare, nu de copil. La început voiam să păstrez totul în profilul copilului și să potrivesc pornind de la el de fiecare dată, dar sondajele au arătat că unii părinți au cerințe diferite pentru fiecare meditator al copilului, în funcție de materie. Bugetul, obiectivul și preferința pentru meditator s-au mutat într-un chestionar scurt și ghidat, care pornește la fiecare căutare nouă.
• Chestionarul îți arată cât mai ai. Cinci întrebări scurte, cu progresul afișat, pentru că în analiză punctul slab al Preply era tocmai un chestionar fără un final vizibil.
• Întâi mesajul, rezervarea după. Rezervarea în aplicație și calendarul au fost scoase ca aplicația să rămână simplă pentru părinții mai puțin familiarizați cu tehnologia; părintele îi scrie direct meditatorului și stabilesc restul acolo.
• Nicio listă goală. Dacă se potrivesc mai puțini de trei meditatori, aplicația lărgește automat intervalul de buget și îi spune părintelui asta, în loc să-l lase fără niciun rezultat.

Încearcă: găsește un meditator

Rezultat

Testarea a schimbat chiar felul în care funcționează potrivirea. Prima versiune păstra bugetul, obiectivul și preferința în profilul copilului, setate o dată și folosite la fiecare căutare; părinții au tot subliniat că ce contează se schimbă cu fiecare meditator de care are nevoie copilul, și așa au ajuns aceste întrebări în chestionar. Am renunțat și la un tablou cu progresul copilului, pentru că statisticile lui nu le spuneau părinților nimic util, iar aplicația a ieșit mai curată fără el.

Unii părinți caută meditatori pe laptop, în pauza de la serviciu, nu pe telefon, așa că am extins același produs într-un site responsive, cu același sistem de design. TutorMatch a rămas un concept, deci nu am utilizatori sau cifre de raportat.

Ce aș face mai departe

TutorMatch a fost primul meu proiect de design de produs și multe dintre deciziile lui le-am luat pe când încă învățam lucrurile de bază. Privind acum înapoi, aș revizui UX-ul și UI-ul în întregime, nu ecran cu ecran: fluxul chestionarului și al rezultatelor, cât îi cere fiecare ecran unui părinte, ierarhia vizuală și tipografia și o bibliotecă de componente construită cum trebuie de la început.

Ca parte din asta, aș testa cum reacționează părinții la ordonarea în sine: dacă procentele de potrivire și motivele lor sunt de ajuns ca un părinte să-i scrie unui meditator, sau dacă tot merg să verifice recenziile în altă parte înainte.

Proiectul m-a învățat cât de important e să parcurgi pașii potriviți în cercetare și să reiei procesul de design ca să ajungi la cel mai bun rezultat, dar și să știi când să-ți pui la îndoială propriile decizii. Cea mai importantă lecție e că mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine; renunțarea la tabloul fără informații utile a dus la o experiență mai curată.